Monografia decontarilor in numerar si prin conturi la banci

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII S.C. ROMBAT S.A.

1.1 PREZENTAREA INTREPRINDERII INDUSTRIALE S.C. "ROMBAT" S.A. BISTRITA

S.C. â€œROMBATâ€ S.A. Bistrita este amplasata in municipiul Bistrita, strada Drumul Catatii nr. 6 judetul Bistrita- Nasaud si are in profil producerea de acumulatoare electrice acide cu placi de plumb pentru pornire autovehicule si pentru tractiune electrica.
Societatea a fost pusa in functiune in anul 1980 ca unitate industriala noua. In profil erau prevazute: acumulatoare electrice auto si industriale.
Pana in anul 1990 fabrica de acumulatoare a fost parte componenta a intreprinderii de produse electrotehnice Bistrita. Dupa despartire s-a numit Intreprinderea de Acumulatoare Bistrita.
In baza legii 15/1990 s-a infiintat societatea comerciala ROMBAT SA Bistrita prin H.G. 1296/13 dec. 1990, prin desfiintarea Intreprinderii de Acumulatoare Bistrita.
Dotarea initiala a fost facuta cu utilaje importante de la firmele: Globe Union (SUA) si Bielamatik (Germania), precum si utilaje din tara de la Electrotimis.
S-a infiintat prin preluarea activului si pasivului Intreprinderii de Acumulatoare Bistrita care s-a desfiintat.
La acea data statul era actionar unic reprezentant prin AGA, compusa de trei membrii. AGA sprijina activitatea Consiliului de Administratie, al Societatii Comerciale ROMBAT S.A. Bistrita (compus din 5 membrii) din care face parte si directorul comercial al unitatii.
S.C. ROMBAT S.A. a ajuns la forma de organizare finala in care functioneaza la aceasta data in anul 1996 cand a devenit firma cu capital privat, din acel an avand o evolutie constant ascendenta.
Capitalul social este fixat la suma de 13.801.775.000 lei, impartit in 552.071 actiuni nominative in valoare nominala de 25.000 lei fiecare, capital in intregime subscris si varsat.
Capitalul social este impartit intre urmatorii actionari: a) asociatia PAS ROMBAT: 62,17% din actiuni; b) 662 persoane fizice: 37,83% din actiuni.

1.2. CARACTERIZAREA SOCIETATII COMERCIALE

1.2.1. SCOPUL SI OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETATII

Scopul societatii este producerea si comercializarea produselor care fac obiectul de activitate al societatii comerciale.

1.2.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

Obiectul de activitate al societatii este: a) executia si comercializarea de acumulatoare; b) activitati de import -; export; c) transport intern si international; servicii de intermediere prin bursa; d) fabricarea si comercializarea de piese injectate din mase plastice; e) servicii de intermediere prin bursa; f) activitati de proiectare, cercetare si service in domeniu; g) lucrari de intretinere si reparare a utilajelor si instalatiilor; h) comercializarea cu ridicata si amanuntul a tuturor produselor rezultate din obiectul de activitate, precum si de produse si nealimentare, prin retea proprie pentru terti si prin terti.
Pentru producerea si comercializarea produselor care fac obiectul de activitate al societatii, aceasta se imparte in sectoare.
Sectoarele care compun activitatea de baza a S.C.:
Â· Sectia confectionat placi, cu componentele:
1) atelier turnare gratere si accesorii;
2) atelier fabricare oxid de plumb;
3) atelier fabricare pasta;
4) atelier umplere buzunare;
5) atelier formare placi;
6) atelier formare acumulatoare (in bloc);
7) atelier spalare, uscare si finisare placi;
8) atelier confectionare buzunare.
Â· Sectia montaj acumulatoare, cu compartimentele:
- atelier intretinere utilaje.
Â· Sectoarele auxiliare care deservesc activitatea de baza:
1) corp deservire auxiliare: fabricare electrolit, tratare ape uzate, acide;
2) statie de compresoare;
3) depozit de carburanti.
In procesul de fabricatie se degaja o serie de noxe cum ar fi: praful de plumb si acidul sulfuric (sub forma lichida sau aerosoli).
Alaturi de ROMBAT S.A. in tara mai exista un producator important de baterii si acesta este ACUMULATORUL S.A.
In tara mai sunt si cateva firme particulare (ex. TUROMA SRL Bucuresti) care ambaleaza acumulatoare auto cu subansamble componente de la terti. Capacitatile lor sunt foarte mici, de neluat in consideratie.
Preturile practicate la produsele acestor firme sunt cca.20% mai mari decat al celor 2 societati amintite mai sus.
Pe piata interna se mai vand si acumulatoare auto importate. Preturile de desfacere a acestor produse sunt cel putin 40% superioare produselor indigene.
Preturile bateriilor in USD au scazut fata de anii precedenti, avand cel mai scazut pret pe piata romaneasca la calitate similara cu a produselor straine de marca.

1.3. PIATA AGENTULUI ECONOMIC

1.3.1. PIATA INTERNA (contracte incheiate, relatii traditionale, segmentele de piata vizate).
Desfacerea acumulatoarelor se face pe baza de contracte incheiate cu principalii utilizatori sau cu unitati comerciale precum si prin vanzarea cu amanuntul la magazinele proprii din municipiul Bistrita.

Cumparatorii principali (traditionali):
1. SNCFR
2. ROMAN SA
3. DACIA SA PITESTI
4. ROMTELECOM
5. RATL BISTRITA-NASAUD
6. ARO SA CAMPULUNG
1) RENEL
2) TRACTORUL SA
3) DACIA SERVICE
4) UNIO SA SATU-MARE
5) REGIILE MINIERE
6) RODAE AUTOMOBILE
Segmentele de piata vizate sunt: in special agricultura, transporturi, constructia de automobile, tractoare, comertul cu ridicata si amanuntul.
Pretul bateriilor in USD a scazut fata de anii precedenti, avand cel mai jos pret pe piata romaneasca la calitate similara cu a produselor straine, de marca. S-a asigurat un service bun, publicitate si facilitati contractuale care sa-i incurajeze pe clientii nostrii. Toate acestea ne-au ajutat sa vindem 600 Mwh, cu 13% mai mult ca in 1997 si sa ocupam 56% din piata de baterii auto.

1.3.2. PIATA EXTERNA

Societatea realizeaza un volum de vanzari la export de 10% din total vanzari.
Productia 1998â€¦..600 Mwh
10% x 600 Mwhâ€¦..60 Mwh

Pentru realizarea acestui obiectiv ROMBAT SA si-a indreptat atentia catre Europa de Est (Rusia, Ucraina, Moldova, Belarus), dar si catre piete din tari cum ar fi: Finlanda, Ungaria si Italia, adaptandu-si preturile sale la preturile acestor piete. In momentul de fata, pretul bateriilor pe piata mondiala fiind destul de redus.
Acest procent de 10% ce reprezinta exportul din total vanzari s-a realizat in conditiile in care societatea a pierdut o mare parte din piata de export prin pierderea pietei rusesti, dupa colapsul economic ce a avut loc in Rusia, anul trecut.

1.4. STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII â€œROMBATâ€ S.A. BISTRITA

Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere al societatii, care decide asupra activitatii acestuia si asigura politica ei economica si comerciala. Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare.
Adunarea generala a actionarilor se convoaca de presedintele consiliului de administratie sau de vicepresedinte, pe baza imputernicirii date de presedinte.
Adunarile generale ordinare au loc cel putin o data pe an, la doua luni de la incheierea exercitiului economici-financiar, pentru examinarea bilantului si a contului de profit si pierdere pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si bugetului pe anul in curs.
Adunarile generale extraordinare se convoaca la cererea actionarilor, reprezentand cel putin 1/3 din capitalul social la cererea comisiei de cenzori, precum si in cazul in care capitalul social s-a diminuat cu cel mult 10%, timp de doi ani consecutiv, cu exceptia primilor doi ani de la infiintarea societatii.
Reprezentantii actionarilor exercita dreptul de vot in adunarea generala, proportional cu pachetul de actiuni pe care il reprezinta. Printr-un pachet de actiuni se intelege un numar de 5000 actiuni.
Pentru validarea deliberarilor adunarii ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin Â½ din capitalul social, iar hotararilesa fie luate de actionari ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare.
Societatea este administrata de catre Consiliul de Administratie compus din 5 administratori alesi de Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) pe noi perioade de 4 ani. Administratorii pot avea calitatea de actionari.
Presedintele, vicepresedintele, membrii CA, directorul general, raspund individual sau solidar, dupa caz, fata de societate, pentru prejudiciile rezultate din infractiuni sau abateri de la dispozitiile legale pentru abaterile de la statut sau greseli in administrarea societatii. In astfel de situatii ei vor fi revocati prin Hotararea AGA.
Consiliul de Administratie are urmatoarele atributii:
1) Aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi, precum si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de productie;
2) Hotaraste cu privire la contractarea de credite bancare pe termen lung si pentru nevoi curente, dar pentru valori reprezentand nu mai mult de 25% din capitalul social si cu privire la acordarea de garantii;
3) Hotaraste cu privire la gajarea creditelor cu bunuri ale societatii pana la limita valorica stipulata la lit. b, plus dobanda aferenta;
4) Aproba incheierea, modificarea sau incetarea contractelor comerciale si civile pentru valori mai mari de 500 mil. lei;
5) Elaboreaza programul de activitati al societatii pe exercitiul urmator;
6) Supune spre aprobare AGA bilantul si contul de profit si pierdere pe anul precedent, precum si proiectul de buget pe anul in curs;
7) Negociaza si aproba contractul colectiv de munca.
Presedintele CA indeplineste si functia de director general, in care calitate asigura conducerea curenta a actiunilor societatii, in limitele atributiilor sale.
Directorul general reprezinta societatea in relatiile cu tertii in limita atributiilor generale si a componentelor generale acordate de CA.
Atributiile directorului general:
- angajeaza si concediaza personalul;
- stabileste salariile personalului;
- aproba operatiunile de incasari si plati pentru contractele comeciale si civile;
- stabileste politica comerciala a societatii.
Directorul general are in subordinea sa un numar de trei directori: director de marketing, director tehnic si director economic.
Directorul de marketing raspunde de activitatea biroului de marketing, biroului de import-export, desfacere si atelierul de recuperare deseuri.
Directorul tehnic asigura bunul mers al unor ateliere si sectii de productie.
Directorul economic conduce compartimentul administrativ, biroul financiar-contabil si are in subordine cabinetul medical. Pe langa aceste compartimente are in subordine si ferma agricola detinuta de societate.
In afara acestor compartimente si sectoare exista si altele direct subordonate directorului general al societatii.
Biroul financiar-contabilitate are obligatia de a tine evidenta contabila in lei, va intocmi bilantul si contul de profit si pierdere.

Satisfactia clientilor
Pe baza bilantului aprobat de AGA se stabileste beneficiul societatii. Beneficiul impozabil se stabileste in conditiile legii. Din beneficiul societatii s-au constituit fonduri destinate modernizarii, cercetarii si dezvoltarii de produse noi. Tot din profit s-a stabilit fondul de rezerve care va fi cel mult 5% din totalul beneficiului prevazut in bilantul anului.
In tot ce s-a realizat in anul 2002 s-a cautat sa se creeze valoare pentru actionarii nostri, pentru clientii nostri si pentru angajatii nostri.
Anul 1998 a fost primul an in care am adoptat o strategie de productie si desfacere diferita. Aceasta schimbare a constat in faptul ca am produs pe stoc in primul semestru cand cererea este mai redusa si am avut cantitati suficiente pentru cererile clientilor nostri in semestrul II.
A fost primul an cand am dat satisfactie clientilor nostri prin a le da cat au cerut, in lunile de toamna.
Calitatea bateriilor s-a imbunatatit, reducandu-se reclamatiile in termenul de garantie care a fost marit pana la 18 luni, pentru bateriile de automobile.

Angajatii societatii
Angajatii sunt capitalul unei societati. Ei sunt cei care gestioneaza toate celelalte capitaluri, de aceea ei sunt foarte importanti. Societatea este constienta de importanta unui personal bine instruit si motivat care sa participe la realizarea cu succes a obiectivelor firmei.

Productivitatea muncii

Pentru aceasta s-a preocupat de instruirea prin cursuri,pe teme de tehnologie, calitate, protectia mediului, protectia muncii, care s-a extins in anul 2002 cu cursuri de marketing si protectia mediului.
S-au facut investitii in a avea vestiare si anexe sociale civilizate, echipamente de lucru si protectie bune, imbunatatirea organizarii, toate pentru a avea un climat de lucru motivator.
Conducerea este constienta si actioneaza si pentru imbunatatirea comunicarii intre conducere si angajati.
De asemenea colaboreaza cu o firma consultanta (pe fonduri PHARE), pentru evaluarea posturilor si a personalului. Spera ca aceste evaluari sa ii ajute sa aprecieze valoarea si sa stimileze pe cei ce produc valoarea.
O contributie la imbunatatirea cominicarii si la aprecierea performantelor diferitelor compartimente si persoane, o va avea si noul soft ORACLE la a carui imlementare se lucreaza din anul 1999.

Dezvoltare firmei
Actualele rezultate se datoreaza printre altele si unui efort investitional sustinut, in ultimii 7 ani, peste 4,5 milioane USD.
In anul 2002 s-au investit 9,67 milioane lei.
Majoritatea investitiilor au fost in echipamente de productie, care au contribuit la cresterea calitatii, a productivitatii si la reducerea costurilor.
Pe langa acestea s-a investit in spatii interioare, si in amenajarea partiala (instalatii de incalzire, canal) a activului Centru de Vanzari.
Nu s-a gasit inca o utilizare eficienta a activului de mai sus amintit. Suntem in cautarea unei activitati de productie, daca va fi posibil.
Toate investitiile s-au facut din resurse proprii. Pe viitor vom pastra acelasi ritm al investitiilor, alocand cel putin 50% din profitul net pentru dezvoltare.
Suntem in tratative cu firma Teraplast Bistrita pentru fondarea unei societati pentru fabricarea peretilor sandwich.

Protectia mediului
Politica de protectie a mediului vizeaza protectia comunitatii bistritene de eventuale emisii de noxe, conformarea cu cerintele legale si nu in ultimul rand cresterea valorii firmei.
Aceasta politica este sustinuta cu eforturi multiple, dintre care as mentiona efortul investitional in utilaje specifice pentru protectia mediului si efortul de a introduce un management dupa ISO 14001. Dupa aprecierile specialistilor am parcurs deja mai mult de jumatate din drumul de implementare si certificare a unui asemenea management.

Satisfactia actionarilor
Scopul final al activitatilor societatii este de a produce profit de care sa se bucure actionarii, care sunt investitorii nostri.
Profitul brut realizat in anul 2002 este 30.554.478 mii lei, iar cel net de 20.945.677 mii lei.
Rata profitului brut este de 19,3% iar cea a profitului net de 13,2%.
Apreciez ca ratele de mai sus sunt foarte bune.
Va fi greu sa se pastreze acest nivel, in conditiile in care pretul bateriilor in USD a scazut si se confrunta cu decapitalizari mari, in cursul unui an.
Acest profit a permis sa se investeasca in cursul anului 2002 peste 9 miliarde lei, bani care au contribuit la cresterea valorii fabricii, la cresterea capitalurilor actionarilor. Valoarea capitalurilor proprii la finele anului 2002 era de 40.290.232 mii lei fata de 29.745.925 mii lei in anul precedent.
In ceea ce priveste repartizarea profitului avem:
Din total profit net: 20.945.677 mii lei
Â¨ pentru fond de rezerva 583.358 mii lei;
Â¨ surse proprii de finantare 11.231.160 mii lei;
Â¨ dividende 9.131.159 mii lei.
S-a propus realizarea unei sume mai mari de 50% din profit la surse proprii de finantare, pentru a putea aloca o parte din acesta si pentru refacerea (cel putin partiala) a capitalului de lucru.

1.5. INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI LA S.C. ROMBAT S.A. STABILITI LA RESTRUCTURARE

Acesti indicatori stau la baza restructurarii firmei in forma sa actuala, in anul 2001. Unii indicatori sunt de evaluare iar altii privesc angajamentele initiale de dezvoltare a patrimoniului firmei si activitatii sale economici-financiare in perioada 2001 si 2002.

INDICATORI MOD DE CALCUL AN 2001 AN 2002
I Indicatori de lichiditate
1. Lichiditate generala Active circulante / Datorii curente 2.23 1.40
2. Lichiditate imediata (Active circulante -; Stocuri) / Datorii curente 1.50 1.05
3. Rata solvabilitatii generale Active totale / Datorii pe termen mediu si lung 0 0
II Indicatori de echilibru financiar
1. Rata autonomiei financiare Capital propriu /Capital permanent 0.79 0.61
2. Rata de finantare a stocurilor Fond de rulment / Stocuri = (Capital permanent -; Active imobilizate) / Stocuri 4.32 4.10
3. Rata datoriilor Datorii totale / Active totale 0.70 0.72
4. Rata capitalului propriu fata de activele imobilizate Capital propriu / Active imobilizate 2.05 2.92
5. Rata de rotatie a obligatiilor Cifra de afaceri / Datorii totale 2.92 2.60
III. Indicatori de gestiune
1. Rotatia activelor circulante Cifra de afaceri / Active circulante 2.92 2.60
2. Rotatia activului total Cifra de afaceri / Active totale 2.05 1.89
IV. Indicatori de rentabiliate
1. Rata rentabilitatii economice Profit brut / Capital permanent 0.37 0.42
2. Rata rentabilitatii financiare Profit net / Capital propriu 0.50 0.39
3. Rata rentabilitatii resurselor consumate Profit net / Cheltuieli totale 0.17 0.20
V. Indicatori ai fondului de rulment
1. Fondul de rulment total Active totale -; Active imobilizate 165375724 217833557
2. Fondul de rulment propriu Capital propriu total -; Total active imobilizate 73954498 155564640
3. Necesar fond de rulment Stocuri + Creante + Active de regularizare -; Datorii curente -; Pasive de regularizare 86438581 -53675851
4. Fond de rulment net global Capital permanent -; Active imobilizate 165342270 217769613
5. Trezoreria neta Fond de rulment net global -; Necesar de fond de rulment 78903689 217769613

I. INDICATORI DE LICHIDITATE
1) Lichiditate generala (2001) 165.375.724 = 2.23
73.954.498

(2002) 217.833.557 = 1.40
155.564.640
Acest indicator reflecta posibilitatea activelor circulante curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plati exigibile. Se considera o lichiditate globala favorabila cand indicele este supraunitar. Se observa ca lichiditatea generala a scazut in anul 2002 fata de 2001. Se apreciaza o lichiditate mai putin buna.

2) Lichiditate imediata (2001) 165.375.724 -; 54.333.234 = 1.50
73.954.498

(2002) 217.833.557 -; 53.086.898 = 1.05
155.564.640
Trebuie sa tinda si ea spre o marime unitara. Daca societatea este obligata sa-si achite datoriile pe termen scurt in acel moment, trebuie sa dispuna de lichiditati care sa acopere intreaga datorie. Cea mai buna valoare s-a obtinut in anul 2001.

3) Rata solvabilitatii generale = nu avem datorii pe termen lung nici in exercitiul N-1 nici in exercitiul N.
Acest indicator masoara marja de credit a intreprinderii, securitatea de care se bucura creditorii, daca intreprinderea are posibilitatea, are mijloace din care sa-si onoreze obligatiile curente.

II. INDICATORI DE ECHILIBRU FINANCIAR

1) Rata autonomiei financiare (2001) 236.422.856 = 0.79
298.627.829

(2002) 143.837.957 = 0.61
235.225.729
Acesta masoara independenta sau dependenta intreprinderii fata de banci. Sensul favorabil de evolutie este crescator. O autonomie foarte mare (peste 0.8) indica insa nefolosirea sursei bancare de finantare. Indicatorul este utilizat si de catre banci in aprecierea oportunitatii acordarii creditului.

2) Rata de finantare a stocurilor (2001) 235.225.729 = 4.32
54.333.234

(2002) 217.769.613 = 4.10
53.086.898
Exprima gradul in care stocurile sunt finantate din fondul de rulment, respectiv din resursele permanente ramase dupa finantarea investitiilor in imobilizari are valoarea cea mai mare in anul 2001, cand stocurile inregistreaza cea mai mica valoare, iar fondul de rulment cea mai mare valoare. Pe ansamblu valorile sunt satisfacatoare.

3) Rata datoriilor (2001) 165.342.270 = 0.70
235.259.183

(2002) 217.769.613 = 0.72
298.691.773
Reflecta gradul de indatorare, limita pana la care societatea este finantata din alte surse decat cele proprii. Cu cat indicatorul este mai aproape de 0 este mai bine. In perioada analizata, cel mai bun rezultat s-a obtinut in anul 2001.

4) Rata capitalului propriu (2001) 143.837.957 = 2.05 fata de activele imobilizate 69.883.459

(2002) 236.422.856 = 2.92
80.858.216

5) Rata de rotatie a obligatiilor (2001) 482.937.857 = 2.92
165.342.270

(2002) 567.045.244 = 2.60
217.769.613
Indicatorul care are valoarea cea mai apropiata de 0 este de preferat, astfel, in anul 2002 s-a obtinut cea mai buna valoare.

III. INDICATORI DE GESTIUNE

1) Rotatia activelor circulante (2001) 482.937.857 = 2.92
165.375.724

(2002) 567.045.244 = 2.60
217.833.557

2) Rotatia activului total (2001) 482.937.857 = 2.05
235.259.183

(2002) 567.045.244 = 1.89
298.691.773
Rotatia activelor marcheaza starea lor de lichiditate si se pot exprima in numar de circuite sau numar de zile. O buna gestiune financiara consta in apropierea duratei creditului acordat clientilor de cea obtinuta de la furnizori.

IV. INDICATORI DE RENTABILITATE

1) Rata rentabilitatii economice (2001) 88.904.516 = 0.37
235.225.729

(2002) 125.925.025 = 0.42
298.627.829
Exprima capacitatea societatii de a produce profit din activitatea de baza si masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate. Ea trebuie sa fie superioara ratei inflatiei. In anul 2002 intreprinderea a obtinut profit mai mare decat in anul 2001.

2) Rata rentabilitatii financiare (2001) 72.424.508 = 0.50
143.837.957

(2002) 92.584.899 = 0.39
236.422.856
Exprima capacitatea capitalurilor proprii de a produce profit.

3) Rata rentabilitatii resurselor (2001) 72.424.508 = 0.17 consumate 405.959.147

(2001) 92.584.899 = 0.20
448.540.433
Exprima eficienta activitatii, a consumurilor pentru obtinerea profitului. Se poate constata ca rentabilitatea oscileaza, dar are un sens favorabil crescator cu valori bune in anul 2002.

V. INDICATORI AI FONDULUI DE RULMENT

1) Fondul de rulment total

(2001) 235.259.183 -; 69.883.459 = 165.375.724

(2001) 298.691.773 -; 80.858.216 = 217.833.557

2) Fondul de rulment propriu

(2001) 143.837.957 -; 69.883.459 = 73.954.498

(2002) 236.422.856 -; 80.858.216 = 155.564.640

3) Necesar fond de rulment

(2001) 54.333.234 + 106.059.845 -; 73.954.498 = 86.438.581

(2002) 53.086.898 + 129.660.107 -; 236.422.856 = - 53.675.851

4) Fond de rulment net global

(2001) 235.225.729 -; 69.883.459 = 165.342.270

(2002) 298.627.829 -; 80.858.216 = 217.769.613

Exista doua reguli principale ale finantarii:
* nevoile permanente se vor acoperi din alocari permanente (capitaluri permanente) si indeosebi din capitaluri proprii;
Fondul de rulment FR = surse permanente -; alocari permanente
* nevoile ciclice (temporare) se vor acoperi din surse ciclice (temporare)
Necesarul de fond de rulment NFR = nevoi ciclice -; surse ciclice.
In cazul in care ramane un â€œsurplusâ€ din sursele permanente, dupa acoperirea investitiilor in imobilizari vorbim de un fond de rulment. El este un mijloc de finantare dar si un indicator de lichiditate. Exprima conditiile echilibrului financiar pe termen scurt care rezulta din confruntarea dintre lichiditatea activelor pe termen scurt si exigibilitatea pasivelor pe termen scurt.
Â§ FR <0 semnifica ca o parte din resursele ciclice au fost absorbite pentru finantarea unor necesitati permanente, ceea ce duce la cresterea gradului de insecuritate al intreprinderilor, deoarece va interveni obligatia rambursarii sau achitarii datoriilor pe termen scurt inainte ca imobilizarile intrate in patrimoniu sa degaje un surplus de capacitate de autofinantare sub forma profitului si amortizarii
Â§ FR >0 este un surplus ce va fi rulat pentru finantarea activelor circulante.
Necesarul de fond de rulment reprezinta nevoia de resurse, cat din nevoile ciclice nu sunt acoperite cu sursele ciclice. El pune in evidenta aspectele calitative ale ciclului de exploatare, capacitatea acestuia de a-si echilibra nevoile ciclice din surse ciclice de capital. Partea ramasa neacoperita financiar trebuie sa fie mai mica sau egala cu FR.

5) Trezoreia neta

(2001) 165.342.270 -; 86.438.581 = 78.903689

(2002) 217.769.613 -; 53.675.851 = 164.093.762

Trezoreria neta este data de surplusul FR fata de NFR T = FR -; NFR.
T = Disponibilitati banesti -; Credite de trezorerie
Â§ T > 0 un surplus banesc si care trebuie plasat rentabil;
Â§ T < 0 â€œgol de trezorerieâ€, lipsa de finantare a circuitului .
Se observa ca FR, NFR si T au o evolutie ascendenta in anul 2002 fata de anul 2001.
Fond de rulment creste in anul 2002 fata de 2001 ajungand sa fie aproape dublu.
Necesarul de fond de rulment dispare in anul 2002.
Trezoreria neta are o evolutie crescatoare, disponibilitatile cresc, unitatea neavand angajate datorii in credite de trezorerie pe termen scurt.

CAPITOLUL II

CONTABILITATEA DECONTARILOR IN NUMERAR SI IN CONTURI LA BANCI

2.1. CARACTERIZAREA GENERALA A TREZORERIEI

Prin trezorerie se intelege ansamblul operatiilor banesti si financiare pe care le efectueaza o unitate patrimoniala in scopul asigurarii mijloacelor banesti necesare desfasurarii normale a activitatii sale. Notiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate dispune pentru a face fata platilor cum sunt: numerarul aflat in caseria unitatii si prin disponibilitatile aflate in conturi la banci atat in lei cat si in valuta.
Fluxurile de trezorerie (de lichiditati, cash-flow-uri) reprezinta suma fluxurilor de lichiditati degajate intr-o anumita perioada si se calculeaza ca si diferenta intre incasarile si platile perioadei. Ele trebuie sa reprezinte pentru orice manager, o stiinta permanenta in vederea adoptarii unei strategii financiare, care sa mentina firma in afaceri.
O componenta importanta a analizei situatiei patrimoniale o constituie cercetarea fluxului de disponibilitati deoarece, in practica economica se considera ca orice activitate trebuie sa â€œdegajeâ€ bani , sa rezulte un surplus de capital fata de cel investit in afacere. O societate comerciala poate fi rentabila, poate obtine profit, dar sa nu fie solvabila din cauza lipsei de lichiditati ca urmare a decalajului dintre incasarile si platile pe care le face in cadrul ciclului financiar.
Pentru a reflecta in contabilitate activele banesti, se foloseste clasa a 5-a â€œConturi de trezorerieâ€.

2.2. ORGANIZAREA SISTEMELULUI INFORMATIONAL AL TREZORERIEI

La organizarea sistemului informational al trezoreriei si al operatiilor de trezorerie trebuie avute in vedere, indeosebi, documentele primare utilizate, evidenta operativa a unor elemente patrimoniale, contabilitatea analitica, dar mai ales cea sintetica a acestora.
Informatiile ce vizeaza fluxurile de trezorerie ale unei intreprinderi sunt folositoare utilizatorilor situatiilor financiare pentru ca ofera acestora o baza de evaluare a capacitatii intreprinderii de a genera elemente de trezorerie, cat si nevoile de utilizare a acestora de catre intreprindere.
Documentele primare sunt specifice elementelor de trezorerie si operatiilor efectuate:
1) Pentru incasarile si platile in numerar se folosesc:
Â· cecuri de numerar
Â· chitante
Â· dispozitii de incasare-plata in numerar
Â· liste de plata
2) Pentru operatiile de incasari si plati fara numerar se utilizeaza:
Â· ordine de plata
Â· dispozitii de plata
Â· cecuri cu sau fara limita de suma
Â· facturi fiscale
3) Pentru alte operatii de trezorerie se pot folosi:
Â· extrase de cont
Â· contracte de credit
Â· note contabile ale bancilor
Â· facturi fiscale

2.3. CONTABILITATEA DECONTARILOR PRIN CONTURILE DE LA BANCI

Decontarile prin conturile de la banci sunt cunoscute sub denumirea de decontari fara numerar. Ele detin ponderea cea mai mare in cazul decontarilor intre agentii economici. In acest scop, unitatiile economice isi pastreaza disponibilitatile banesti la banci si isi deschid la ele conturi de decontare sau conturi curente.
Decontarile fara numerar reprezinta operatiile bancare prin care platile si incasarile se fac prin trecerea (virarea) unei sume din contul debitorului deschis la o banca in contul creditorului deschis la aceeasi banca sau la o alta banca. Orice suma platita din contul debitorului se face, cu unele exceptii, numai cu consimtamantul acestuia.
Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturi bancare, deci a decontarilor fara numerar, se realizeaza cu ajutorul contului 512 â€œConturi curente la banciâ€.

2.3.1. CONTURI DE DISPONIBILITATI PASTRATE LA BANCI IN LEI

Disponibilitatile in lei ale agentilor economici sunt pastrate la banca in conturi deschise pe numele lor. Din ele se vor face plati in lei, catre alte persoane juridice care au, la randul lor, deschise conturi la banci, ori se va putea ridica numerar pentru nevoile agentului economic spre a face plati prin caseria lui.
Toate operatiile efectuate prin conturi de la banci sunt consemnate de banca in â€œextrasul de contâ€ al acesteia, unde se inscriu incasarile, platile si soldul final. Acesta impreuna cu anexele sale, stau la baza inregistrarilor din contabilitatea agentului economic.
Decontarile fara numerar utilizeaza instrumente si mijloace de plata emise pe suport de hartie, magnetic sau electronic.
Caracteristicile decontarilor fara numerar sunt: v natura lor dubla, determinata de un transfer de fonduri propriu-zis si de un flux de mesaje intre parti, continand instructiunile de plata; v diferenta in timp intre momentul initierii si cel al finalizarii platii;

v existenta unuia sau mai multor intermediari (banci) in procesarea acestui tip de plati.
Fluxurile contabile ale decontarilor fara numerar pot fi sistematizate astfel:
Â¨ incasari: stingeri de creante monetare, incasari de venituri si castiguri;
Â¨ plati: stingeri de datorii monetare, achitarea cheltuielilor si pierderilor;
Â¨ transferuri banesti (viramente interne) intre diferite conturi de trezorerie.
In anumite cazuri, de regula la sfarsitul exercitiului, se impune inregistrarea in contabilitate a unor sume in curs de decontare. Sunt considerate sume in curs de decontare:
Â§ sume depuse la banca, dar neinregistrate in extrasul de cont;
Â§ sume virate de catre terti, dar neaparute in extrasul de cont;
Â§ sume achitate prin mandat postal de catre terti, dar neajunse la banca;
Â§ sume consemnate in conturi separate la banci pentru procurari de valuta.
Inscrierea unei sume in debitul contului de disponibilitati din contabilitatea agentului economic semnifica o crestere de mijloace banesti ale acestuia. In extrasul de cont al bancii apare in creditul extrasului de cont, avand semnificatia de crestere a obligatiilor bancii fata de agentul economic.
O inscriere a unei sume in creditul contului de disponibilitati a agentilor economici reprezinta o diminuare a acestora, care se inscrie in debitul extrasului de cont, avand semnificatia de diminuare a obligatiilor bancii fata de agentul economic.
Operatiile din conturile de disponibilitati pastrate la banci in lei sunt evidentiate cu ajutorul contului 5121 â€œ Conturi la banci in leiâ€.

2.3.2. CONTURI DE DISPONIBILITATI PASTRATE LA BANCI IN DEVIZE

Agentii economici care dispun de devize le pot pastra la banci in conturi deschise pe fiecare moneda straina. Unitatile bancare vor reflecta existentele si miscarile de valute straine atat in moneda straina respectiva cat si in lei.

Relatia dintre valutele straine si leii romanesti se face la cursurile valutare ale zilei astfel:
Â® intrarile de valuta in contul bancar se transforma in lei la cursul zilei in care are loc operatia bancara;
Â® plata datoriilor in devize se face prin transformarea valutei respective in lei la cursul zilei in care are loc operatia. Deoarece la intrarea valutei in cont au putut exista alte cursuri ale valutei decat cele existente la data platii, pot aparea:
Â· diferente de curs valutar favorabil in cazul scaderii cursului valutar ele reprezinta venituri financiare;
Â· diferente de curs valutar nefavorabil in cazul cresterii cursului valutar, ele reprezinta cheltuieli financiare.
Â® la inchiderea exercitiului, disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la acea data, diferentele de curs rezultate s-au inregistrat in contabilitate ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz, pana in anul 1998. Din 1999, asemenea diferente vor fi considerate diferente de conversie de activ (nefavorabile) sau de pasiv (favorabile).
Operatiile din aceste conturi la banci in devize sunt reflectate in contabilitate de contul 5124 â€œ Conturi la banci in devizeâ€:

1) Incasari prin contul la banca in devize, cu diferente de curs favorabile:
5124 â€œConturi la banci in devizeâ€ = % 411 â€œClientiâ€ 765 â€œVenituri din diferente de cursvalutarâ€

2) Incasari prin contul la banca in devize, cu diferente de curs nefavorabile:
% = 411 â€œClientiâ€5124 â€œConturi la banci in devizeâ€ 665 â€œChletuieli din diferente de curs valutarâ€

3) Plati prin contul la banca in devize, cu diferente de curs favorabile:
401 â€œFurnizoriâ€ = %5124 â€œConturi la banci in devizeâ€ 765 â€œVenituri din diferente de cursvalutarâ€

4) Plati prin contul la banca in devize, cu diferente de curs nefavorabile:
% = 5124 â€œConturi la banci in devizeâ€401 â€œFurnizoriâ€ 665 â€œChletuieli din diferente de curs valutarâ€

2.3.3. CONTURI CURENTE LA BANCI

Evidenta disponibilitatilor in lei si devize aflate in conturi la banci, a carnetelor de cecuri cu limita de suma precum si miscarea acestora se tine cu ajutorul contului 512 â€œConturi curente la banciâ€.
2.3.3.1. Conturi curente la banci in lei

Aceste conturi curente pot indeplini doua functii:
Â· cont de disponibilitati pastrate la banca, atunci cand unitatea dispune de asemenea active banesti pe care si le pastreaza la banca;
Â· cont de credite bancare pe termen scurt, acordate in baza unor linii de creditare care au un plafon maxim admisibil si care se acorda numai pe masura efectuarii unor plati pentru agentul economic sau ridicarii de numerar de la banca de catre acesta..
Aceste functii nu pot fi indeplinite decat alternativ. De obicei un cont curent reflecta credite acordate de banca.
In general, o unitate economica poate avea deschise conturi pentru disponibil in lei, la mai multe unitati bancare.
Toate operatiile efectuate prin conturile curente la banci, sunt inscrise de banca in Extrasul de cont. Este emis de fiecare banca si cuprinde: data emiterii, soldul initial, incasari si plati efectuate si soldul final.

La un moment dat, soldul contului de disponibil confirmat de banca prin extrasul de cont trebuie sa fie egal cu cel din contabilitatea unitatii. In caz de diferente se face un â€œpunctajâ€ intre datele din extrasul de cont si cele din evidentele unitatii. Evidenta conturilor curente se tine cu ajutorul contului 5121 â€œConturi la banci in leiâ€, astfel:

1) Primirea creditului:
5121 â€œConturi la banci in leiâ€ = 5191 â€œCredite bancare pe termen scurtâ€

2) Achitarea dobanzii si rambursarea creditului:
% = 5121 â€œConturi la banci in leiâ€ 666 â€œCheltuieli privind dobanzileâ€5191â€Credite bancare pe termen scurtâ€

3) Achitarea unei dobanzi restante si rambursarea unei rate restante:
% = 5121 â€œConturi la banci in leiâ€5198 â€œDobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt5192 â€Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadentaâ€

2.3.3.2. Conturi curente la banci in devize

Aceste conturi curente la banci in devize sunt:
Â· disponibilitati banesti in devize daca agentul economic dispune de devize pe care le pastreaza la banca;
Â· credite bancare acordate in devize cand agentul economic beneficiaza de asemenea credite in valuta in limita unui plafon de creditare aprobat anterior.
Operatiunile bancare in devize se contabilizeaza atat in devize cat si in lei la cursul zilei sau la un curs fix. La sfarsitul exercitiului financiar, disponibilitatile in devize existente in conturile la banci se evalueaza la cursul de schimb oficial din

ultima zi. Diferentele de curs valutar se inregistreaza ca si venituri sau cheltuieli financiare.

1) Primirea creditului in valuta:
5124 â€œConturi la banci in valutaâ€ = 5191 â€Credite bancare pe termen scurtâ€

2) Achitarea dobanzii:
666 â€œCheltuieli privind dobanzileâ€ = 5124 â€œConturi la banci in valutaâ€

3) Rambursarera ratei cu diferenta de curs nefavorabila:
% = 5124 â€œConturi la banci in valutaâ€5191 â€Credite bancare pe termen scurtâ€665 â€œCheltuieli din diferente de curs valutarâ€

4) Rambursarera ratei cu diferenta de curs favorabila:
5191 â€Credite bancare pe termen scurtâ€ = %5124 â€œConturi la banci in valutaâ€765 â€œVenituri din diferente de curs valutarâ€

2.3.4. INSTRUMENTE DE DECONTARE A OPERATIILOR DE VANZARE-CUMPARARE, EXECUTARE DE LUCRARI SI SERVICII

2.3.4.1. Efectul de comert in relatiile de plati

Este un titlu de credit prin care se constata obligatia unui debitor de a da sau de a face ceva unui creditor la o data numita scadenta.
Cele mai cunoscute efecte de comert sunt: cecul, cambia, biletul la ordin, trata, mandatul, warantul.

Operatiile se evidentiaza cu ajutorul contului 403 â€œEfecte de platitâ€:

1) Emiterea efectelor de platit:
401 â€œFurnizoriâ€ = 403 â€œEfecte de platitâ€

2) Plata la scadenta a datoriei:
403 â€œEfecte de platitâ€ = 5121 â€œConturi la banci in leiâ€

2.3.4.1.1. CECUL

La noi in tara, a fost si este utilizat in prezent numai in relatiile de incasari si plati valutare, ca urmare a unor exporturi sau prestari de servicii efectuate si mentionate ca atare la capitolul conditii de plata in contractele incheiate cu partenerii.
Cecul este un instrument de plata si de credit utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Acesta pune in procesul crearii sale trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator care in baza unui disponibil constituit la o societate bancara da un ordin neconditionat de plata acestuia, care se afla in pozitia de tras, sa plateasca, la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului emitent aflat in pozitia de beneficiar. Beneficiarul, dupa primirea cecului, ii gireaza in favoarea bancii sale, care il va incasa iar suma in valuta, sporandu-si disponibilitatile.
Carnetele de cecuri cu limita de suma- sunt instrumente de decontare care asigura rezervarea unor sume de bani, la dispozitia furnizorilor necesare efectuarii platii produselor si servciilor facturate de acestia. Sumele respective se vireaza in conturi distincte din conturile de disponibilitati ale cumparatorilor si se inscriu ca limita maxima de plati pe un carnet de cec cu limita de suma.

2.3.4.1.2. CAMBIA

Este un titlu de credit negociabil si instrument de plata care constata obligatia asumata de debitor de a plati la vedere sau la o scadenta fixata beneficiarului sau la ordinul acestuia o suma de bani determinata.
Cambia este un ordin scris, neconditionat dat de o persoana numita â€œtragatorâ€ unei alte persoane numit â€œtrasâ€ de a plati la vedere sau la termenul inscris pe cambie o suma de bani unei terte persoane denumita beneficiar.

2.3.4.1.3. BILETUL LA ORDIN

Este un titlu de credit prin care o persoana fizica sau juridica in calitate de debitor se obliga expres si neconditionat sa plateasca intr-un anumit loc si la o data precis stabilita o suma de bani datorata.
Partile participante la biletul la ordin sunt:
Â· subscriptorul sau emitentul cel care se obliga si efectueaza plata si care este in situatia de cumparator debitor, beneficiar al unei prestatii de servicii deja executate dar inca neachitate.
Â· beneficiarul care este detinatorul efectului de comert si e in postura de vanzator, creditor, cel care efectueaza prestari de servicii.

2.3.4.1.4. TRATA

Este o forma a cambiei utilizata mai ales in decontarile internationale. Reprezinta un ordin scris, neconditionat, emis de tragator (creditor) asupra trasului (debitor) de a plati la vedere (prezentare) sau la un anumit termen o suma de bani unei alte persoane (beneficiarul).

2.3.4.1.5. MANDATUL

Este o imputernicire scrisa data de un mandant unei alte persoane (mandator) pentru a o reprezenta in anumite operatii sau sa lucreze in interesul sau potrivit indicatiilor date.

O forma frecvent folosita a mandatului este mandatul postal, care serveste la expedierea unei sume de bani catre o persoana prin intermediul unui oficiu postal, in schimbul unei taxe postale.

2.3.4.1.6. WARANTUL

Este o varianta a biletului la ordin, un titlu de proprietate asupra marfurilor, eliberat de depozitele in care acestea sunt pastrate. La vanzarea acestor marfuri, cumparatorul achita contravaloarea lor si dobandeste warantul.
Posesia legala a warantului echivaleaza cu titlul de proprietate asupra marfurilor respective.

2.3.4.2. Acreditivele

Acreditivul este o modalitate de decontare de regula impusa de furnizor, care asigura acestuia mijloacele banesti pe masura livrarii unor bunuri sau prestari de servicii.
Acreditivul reprezinta disponibilitatile banesti ale cumparatorului virate intr-un cont distinct la dispozitia furnizorului si destinate achitarii obligatiilor fata de acesta, pe masura livrarii de marfuri, executarii de lucrari sau prestarii de servicii. El poate fi alimentat si din credite bancare pe termen scurt, daca cumparatorul nu dispune de lichiditati proprii.
Deschiderea acreditivului trebuie comunicata bancii furnizorului prin intermediul bancii cumparatorului, odata cu conditiile in care el se realizeaza.
Pentru incasarea sumelor prevazute in acreditiv, furnizorul trebuie sa prezinte bancii de care apartine documentele din care sa rezulte indeplinirea conditiilor din acreditiv pentru livrarea bunurilor si prestarea serviciilor.
Acreditivele pot fi deschise la banca in lei sau in devize. Deoarece in cazul acreditivelor deschise in devize intervin active banesti in valute straine, acestora li se aplica aceleasi cerinte privind evidenta lor cat si aceleasi reguli privind relatia dintre leii romanesti si unitatile monetare straine ca si disponibilitatilor banesti pastrate in devize in bancile cumparatorilor.

Principalele etape privind derularea decontarilor pe baza de acreditive sunt:
Â§ incheierea unui contract comercial prin care partenerii au convenit decontarea pe baza de acreditiv;
Â§ deschiderea acreditivului in lei sau in valuta pe baza ordinului dat de catre client bancii sale;
Â§ livrarea bunurilor, concomitentcu intocmirea documentelor aferente;
Â§ utilizarea efectiva a acreditivului;
Â§ intrarea in posesia bunurilor pe baza documentelor prezentate de catre client.
Acreditivele sunt prezentate in contabilitate de contul 541 â€œAcreditiveâ€:

1) Deschiderea acreditivului:
581 â€œViramente interneâ€ = 5121 â€œConturi la banci in leiâ€5411 â€œAcreditive in leiâ€ = 581 â€œViramente interneâ€

2) Achitarea datoriilor fata de furnizori din acreditivul deschis:
401 â€œ Furnizoriâ€ = 5411 â€œAcreditive in leiâ€

3) Retragerea acreditivului neutilizat:
581 â€œViramente interneâ€ = 5411 â€œAcreditive in leiâ€5121 â€œConturi la banci in leiâ€ = 581 â€œViramente interneâ€

4) Deschiderea acreditivului in devize:
581 â€œViramente interneâ€ = 5124 â€œConturi la banci in valutaâ€5412 â€œAcreditive in valutaâ€ = 581 â€œViramente interneâ€

5) Plata furnizorului extern:
% = 5412 â€œAcreditive in valutaâ€401 â€œFurnizoriâ€665 â€œCheltuieli din diferete de curs valutarâ€

6) Inregistrarea diferentelor de curs valutar pentru acreditivul in devize:
5412 â€œAcreditive in valutaâ€ = 765 â€œVenituri din diferente de curs valutarâ€

2.3.4.3. Valorile de incasat

Prin valori de incasat se inteleg acele hartii de valoare, cunoscute si sub denumirea de efecte de comert, aflate in posesia beneficiarului lor pentru a fi incasate, adica transformate in disponibilitati banesti.
In acesta categorie se cuprind cecurile de incasat, efectele comerciale de incasat si efectele comerciale remise spre scontare. Contabilitatea lor se realizeaza cu ajutorul contului 511 â€œValori de incasatâ€.

2.3.4.3.1. CECURILE DE INCASAT

Cecurile de incasat, cu sau fara limita de suma se folosesc destul de frecvent de unii furnizori de bunuri si servicii. Ele se primesc de la cumparatorii de asemenea bunuri si servicii si se depun la banca unde furnizorul isi are deschis contul bancar pentru ca acesta sa intre in posesia contravalorii acestor livrari. Evidenta cecurilor de incasat se tine cu ajutorul contului 5112 â€œCecuri de incasatâ€.

1) Primirea cecului si depunerea lui la banca:
5112 â€œ Cecuri de incasatâ€ = 411 â€œClientiâ€

2) Incasarea cecului
5121 â€œConturi la banci in leiâ€ = 5112 â€œ Cecuri de incasatâ€

3) Incasarea cecului prin conturi bancare deschise in valuta:
5124 â€œConturi la banci in valutaâ€ = 5112 â€œ Cecuri de incasatâ€

2.3.4.3.2. EFECTELE DE INCASAT

Efectele comerciale ajunse in portofoliul furnizorului se depun de catre acesta la banca pentru a fi incasate la scadenta stabilita. Pana la incasarea acestora, furnizorul le inregistreaza intr-un cont distinct. Operatiile privind efectele de incasat se inregistreaza in contul 5113 â€œEfecte de incasatâ€.

1) Acceptarea efectului de comert:
413 â€œEfecte de primit de la clientiâ€ = 411 â€œClientiâ€

2) Depunerea la banca a efectului de comert:
5113 â€œEfecte de incasatâ€ = 413 â€œEfecte de primit de la clientiâ€

3) Incasarea la scadenta:
5121 â€œConturi la banci in leiâ€ = 5113 â€œEfecte de incasatâ€

4) Incasarea la scadenta in devize:
5124 â€œConturi la banci in valutaâ€ = 5113 â€œEfecte de incasatâ€

2.3.4.3.3. EFECTELE REMISE SPRE SCONTARE

In situatia in care posesorul efectului de comert care poate fi furnizorul de bunuri si servicii, are nevoie de bani inaintea termenului de scadenta, el poate depune efectul de comert la o banca specializata pentru scontare.
In urma scontarii, unitatea este creditata de banca la valoarea efectului de comert mai putin dobanda (taxa scontului) socotita din momentul scontarii pana la scadenta.
Creditul bancar se lichideaza la scadenta efectului comercial, cand banca incaseaza de la debitor suma inscrisa in el.
Dobanda se considera o cheltuiala financiara privind sconturile acordate.Contabilitatea efectelor remise spre scontare se tine cu ajutorul contului 5114 â€œEfecte remise spre scontareâ€.

1) Primirea efectelor comerciale mai putin taxa de scont, depuse spre scontare:
5114 â€œEfecte remise spre scontareâ€ = 413 â€œEfecte de primit de la clientiâ€

2) Incasarea sumelor in lei din efectele remise spre scontare:
5121 â€œConturi la banci in leiâ€ = 5114 â€œEfecte remise spre scontareâ€

3) Incasarea sumelor in devize din efectele remise spre scontare.
5121 â€œConturi la banci in valutaâ€ = 5114 â€œEfecte remise spre scontareâ€

2.4. CONTABILITATEA DECONTARILOR NUMERARULUI DIN CASERIE

Unele decontari marunte pot fi efectuate de catre agentii economici in numerar, fie in lei sau in valuta. In conditii normale, aceste operatii au o pondere redusa in totalul decontarilor, intrucat sumele mari de numerar necesita spatii mari

de depozitare si prezinta riscuri in manevrare (distrugere fizica, pierdere, furt). Atunci cand se foloseste numerarul, plata se face individual, imediat si fara intermediere. Incasarile si platile in numerar se fac prin caseria unitatii, cu respectarea reglementarilor privind decontarile in numerar. In caseria unitatii mai pot fi pastrate si alte valori asimilate decontarilor in numerar.Potrivit normelor, soldul de la caserie nu poate depasi suma de 20 milioane lei, iar plafonul de plati zilnice este de 30 milioane lei.
Fluxurile contabile ale decontarilor in numerar pot fi sistematizate astfel:
Â· incasari: stingeri de creante monetare, incasari de venituri si castiguri;
Â· plati: stingeri de datorii monetare, achitarea cheltuielilor si pierderilor;
Â· transferuri banesti (viramente interne) dinspre caserie spre celelalte conturi de trezorerie sau invers.

2.4.1. DECONTARILE IN NUMERAR IN LEI

Operatiile de incasari si plati in lei au o pondere mai redusa in totalul decontarilor. Incasarile in lei pot sa provina din vanzarea de produse din productie proprie, din vanzari de marfuri, lichidarea unor debitori, ridicari de numerar de la banca, aport de capital. Platile in lei se pot face pentru achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale din fondul asigurarilor sociale, avansuri spre decontare, cumparari de bunuri, depuneri de numerar la banca.
Asemenea operatii se fac prin caseria unitatii prin respectarea prevederilor legale regulamentul nr2/1991
Toate operatiile de casa se inscriu de catre casier in â€œRegistrul de casaâ€ care constituie evidenta operativa pentru asemenea operatii.
Potrivit acestui regulament, unitatile pot pastra in caserie numerar in limita plafonului de casa, stabilit de comun acord cu unitatea bancara.
Ca documente folosite in operatiile de casa in lei, care stau la baza inregistrarilor in contabilitate, intalnim:
Â· cecul de numerar - folosit la ridicarea sumelor de la banca. Trebuie sa fie semnat de persoanele imputernicite sa dispuna plati din conturile deschise la banca.
Â· chitanta - se emite la fiecare incasare in lei cu exceptia ridicarilor de numerar pentru care se foloseste cecul de numerar.

Â· chitanta fiscala - care se emite pentru vanzarile cu plata in numerar pentru care se datoreaza TVA si nu se mai intocmeste factura.
Â· foaie de varsamant - cu chitanta serveste pentru depunerea sumelor in lei din caserie la banca.
Â· dispozitie de plata incasare -; utilizata fie pentru plati in lei din caserie, fie pentru incasari in lei, cand nu exista alte documente justificative de plati si incasari. Cand este utilizata ca dispozitie de incasare, pentru sumele incasate, casierul trebuie sa emita chitanta.
Unele plati se fac direct pe baza documentelor justificative intocmite anterior de diferite compartimente ale unitatii (state de salarii, liste de avans chenzinal, ordin de deplasare) fara sa se mai intocmeasca alte documente de plata.
Contabilitatea decontarilor in numerarul in lei se tine cu ajutorul contului 5311 â€œCasa in leiâ€.

1) Achitarea unor cheltuieli privind transportul unor bunuri:
% = 5311 â€œCasa in leiâ€624 â€œCheltuieli cu transportul de bunuri si personalâ€ 4426 â€œTVA deductibilaâ€

2) Cumpararea timbrelor postale:
5321 â€œTimbre fiscale si postaleâ€ = 5311 â€œCasa in leiâ€

3) Achizitionarea bonurilor de combustibil:
% = 5311 â€œCasa in leiâ€5328 â€œAlte valoriâ€ 4426 â€œTVA deductibilaâ€

4) Achizitionarea biletelor de tratament:
5322 â€œBilete de tratament si odihnaâ€ = 5311 â€œCasa in leiâ€

2.4.2. DECONTARI IN NUMERAR IN VALUTA

Agentii economici pot efectua, in limitele prevazute de legislatia in vigoare, incasari si plati prin caserie in valuta.
Evidenta operativa a numerarului in devize se tine cu ajutorul â€œRegistrul de casaâ€ care va avea coloane atat pentru incasari, plati, sold in lei, cat si pentru asemenea operatii in devize. Pentru fiecare fel de valuta se conduce cate un registru de casa.
Relatiile dintre valutele straine si leii romanesti ca si diferentele de curs valutar ce apar in timpul si la sfarsitul exercitiului financiar, se calculeaza si se regularizeaza la fel ca cele privind disponibilitatile in valuta pastrate in conturi la banci.
Pentru inregistrarea operatiilor de incasari si plati in devize se pot folosi una din metodele:
Â· metoda inregistrarii operatiilor la cursul pietei sau zilei;
Â· metoda inregistrarii operatiilor la un curs fix.
La sfarsitul exercitiului financiar, pentru ambele metode, soldul este evaluat la cursul oficial, iar diferenta este inregistrata dupa caz, la conturile de cheltuieli sau venituri din diferente de curs valutar.

2.4.3. ALTE VALORI PASTRATE IN CASERIILE UNITATII

In caseriile unitatilor economice se mai pot pastra si alte valori, categorie in care sunt incluse: timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie si alte valori. Operatiile sunt similare cu cele de la decontari in numerar in lei.

2.4.4. AVANSURILE DE TREZORERIE

Sunt sume puse la dispozitia administratorilor sau altor salariati din unitate, in vederea efectuarii unor plati in favoarea intreprinderii cum sunt:
Â· aprovizionari de materiale si alte bunuri de valori mici;
Â· efectuarea de plati in cadrul unor actiuni de protocol, reclama si publicitate;

Â· cheltuieli de transport, deplasari, detasari;
Â· servicii postale si taxe de telecomunicatii.
Avansurile de trezorerie pot fi acordate in lei si devize. In cazul avansurilor in devize, la decontarea lor pot sa apara diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar.
Evidenta avansurilor de trezorerie se tine cu ajutorul contului 542 â€œAvansuri de trezorerieâ€.

1) Inregistrarea sumelor acordate in lei ca avansuri de trezorerie:
542 â€œAvansuri de trezorerieâ€ = 5311 â€œCasa in leiâ€

2) Inregistrarea sumelor acordate in devize ca avansuri de trezorerie:
542 â€œAvansuri de trezorerieâ€ = 5314 â€œCasa in valutaâ€

CAPITOLUL III
SITUATIA FLUXURILOR DE NUMERAR SAU MODIFICAREA POZITIEI FINANCIARE

3.1. PREZENTAREA FLUXURILOR DE NUMERAR

O componenta importanta a analizei situatiei patrimoniale, o constituie cercetarea fluxului de disponibilitati deoarece, in practica economica se considera ca orice activitate trebuie sa â€œdegajeâ€ bani, sa rezulte un surplus de capital fata de cel investit in afaceri. O societate comerciala poate sa fie rentabila, sa obtina profit, dar sa nu fie solvabila, din cauza lipsei de lichiditati ca urmare a decalajului dintre incasarile si platile pe care le face in cadrul ciclului financiar.
Utilizatorii informatiilor contabile nu se multumesc numai cu informatiile pe care le furnizeaza bilantul si contul de profit si pierdere, deoarece pentru ca pe de o parte intereseaza si evolutia pozitiei financiare fata de situatia de la inceputul anului iar, pe de alta parte, pentru ca utilizarea contabilitatii de angajamente genereaza dimensiunea performantelor intreprinderii.
Situatia fluxurilor de numerar furnizeaza informatii utile despre capacitatea intreprinderilor de a genera numerar si echivalente de numerar si utilizarea corespunzatoare a fluxurilor de numerar.
In Romania, conceptul de cash-flow se regaseste in legislatia financiara, in anexa II/3 la Normele pentru aplicarea O.G.R. 13/1995, aprobate prin H.G. 172/1995 unde este reprezentata structura tabloului fluxului de numerar (cash-flow), flux care se descompune astfel:
Â· disponibilul la inceputul perioadei;
Â· profit net (pierdere);
Â· rezerve si provizioane;
Â· cresteri de capital;
Â· imprumuturi pe termen mediu si lung;
Â· cresteri de active fixe;

Â· cresteri de active financiare;
Â· variatia capitalului de lucru;
Â· disponibil la sfarsitul perioadei.
Termenul de cash-flow, de origine anglo-saxona, este definit de catre analistii romani prin:
Ã˜ flux de disponibilitati care degaja un surplus de capital fata de cel investit in afaceri;
Ã˜ flux de incasari al unei investitii;
Ã˜ excedent de trezorerie;
Ã˜ flux monetar net,
Ã˜ metoda de actualizare a veniturilor viitoare;
Ã˜ flux de disponibilitati nete;
Ã˜ surplus de numerar;
Ã˜ flux de lichiditati;
Ã˜ flux de trezorerie.
In opinia analistilor straini, prin cash-flow se intelege:
Â® diferenta dintre incasari si plati;
Â® venitul net impreuna cu amortizarea;
Â® proces investitional generator de fonduri suplimentare;
Â® momente ale evaluarii contabile;
Â® problema centrala a supravietuirii unei companii;
Â® stare financiara care opune sursele cu utilizarile banilor;
Â® ciclu continuu de transformare a banilor;
Â® flux de bani lichizi.
Din aceste doua mari grupe de opinii se desprind urmatoarele concluzii: q in primul rand cash-flow-ul este un proces investitional continuu
intr-o afacere, care are ca tinta obtinerea unui surplus monetar; q in al doilea rand, cash-flow-ul este o stare financiara a firmei care reflecta atat formarea resurselor banesti, cat si utilizarea lor; q in al treilea rand, prin cash-flow se evalueaza castigurile monetare pe care le poate obtine un intreprinzator dintr-o afacere.

In abordarea fluxurilor de trezorerie trebuie analizate urmatoarele aspecte: a) Circuitul fondurilor banesti:
Fluxul de lichiditati se regaseste sub forma unui circuit permanent de transformare a banilor. Astfel, orice afacere incepe cu o suma de bani. Achizitiile de bunuri si servicii impreuna cu procesul productiv propriuzis transforma disponibilitatite banesti in stocuri.
La randul ei, fiecare vanzare transforma stocurile in creante, care , prin incasare devin numerar. Daca acest sistem functioneaza normal, procesul se repeta continuu. Resursele financiare ale unei firme pot fi amplificate atat prin aport de capital si imprumuturi externe cat si prin autofinantare. b) Sursele si destinatiile fondurilor banesti:
Activitatea unei firme se structureaza pe ele trei componente ale sale: de exploatare, de investitii si financiara.
Fluxurile de trezorerie sunt componente ale circuitului fondurilor, evidentiind de pe o parte sursele de constituire ale fondurilor banesti si anume: capitalul social, creditele bancare, dobanzile bancare la depozitele constituite, incasarile din vanzari de produse finite, active fixe, actiuni si obligatiuni, dividendele primite de la terti, iar pe de alta parte destinatia fondurilor pentru finantarea cheltuielilor productive, de investitii productive si investitii financiare, rambursarea creditelor, achitarea dobanzilor, impozitelor si taxelor si a dividendelor catre terti.
Constructia fluxurilor de trezorerie se face prin reconstituirea miscarilor monetare ale perioadei pe baza bilantului contabil, a contului de profit si pierdere si a anexelor la bilant. Analiza fluxurilor de trezorerie include analiza rezultatelor, a utilizarii resurselor si a variatiei trezoreriei. Se obtin astfel informatii privind solvabilitatea intreprinderii ca legatura periodica intre incasari si plati.

In ultimii 10 ani s-a simtit nevoia includerii in situatiile financiare a unui document care sa prezinte gradul in care diferitele activitati ale intreprinderii degaja fluxuri de numerar, respectiv excedente sau deficite de numerar.
Situatia fluxurilor de numerar, a aparut prima data in cadrul pietelor internationale de capital (burse de valori) ca un document obligatoriu de raportare, si pe urma a fost preluata de catre Standardele Internationale de Contabilitate.

Directiva a IV-a a Uniunii Europene nu prevede raportarea unui astfel de document, tot mai multe intreprinderi multinationale europene elaboreaza si raporteaza aceasta situatie in cadrul situatiilor financiare.
Odata cu demararea programului de armonizare contabila, situatia fluxurilor de numerar devine document obligatoriu de raportare. Noua reglementare, OMF 94/2001, aduce o serie de clasificari, stabilind si modalitatile de prezentare.
Acest document are o importanta foarte mare, astfel incat IASC a elaborat un Standard separat IAS 7 â€œSituatia fluxurilor de numerarâ€ care intra in vigoare din anul 1997. Pe parcurs ea este modificata si revizuita iar ultima varianta este cea aparuta in anul 1994.
Importanta fluxurilor de numerar rezulta cel putin din urmatoarele motive:
; cash-flow-ul atunci cand este utilizat impreuna cu celelalte situatii financiare, permite utilizatorilor sa evalueze schimbarile activului net al firmei;
; cash-flow-ul permite utilizatorilor sa evalueze structura financiara, lichiditatea si solvabilitatea firmei;
; cash-flow-ul permite evaluarea capacitatii unei firme de a modifica valorile si scadentarul fluxurilor de trezorerie pentru a se adapta schimbarilor de circumstante si oportunitati;
; cash-flow-ul permite unei firme sa construiasca modele performante de analiza a valorii prezente pentru simularea cash-flow-ului viitor;
; cash-flow-ul permite comparabilitatea dintre firmea rezultatelor din exploatare deoarece elimina efectele utilizarii unor tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si evenimente;
; cash-flow-ul este un indicator al valorii, momentul aparitiei si sigurantei viitoarelor cash-flow-uri;
; cash-flow-ul este folositor in vederea exactitatii vechiilor evaluari in vederea evidentierii cu aceleasi metode a cash-flow-ului viitor;
; cash-flow-ul este utilizat si pentru analiza corelatiilor dintre rentabilitate si fluxurile de trezorerie nete, cat si efectul schimbarilor de preturi.
Aceste informatii cuprinse in situatia fluxurilor de numerar, aduc unele avantaje:
Â· permit evaluarea variatiei activului net al societatii;
Â· evaluarea structurii financiare(inclusiv gradul de lichiditate si solvabilitate);

Â· determinarea capacitatii de a influenta valoarea si momentul aparitiei fluxurilor de numerar;
Â· creste comparabilitatea raportarii rezultatelor de exploatare;
Â· evaluarea istoricului fluxurilor de numerar si posibilitatea generarii de previziuni.
Situatia fluxurilor de numerar trebuie detaliata pe cele trei tipuri de activitati: de exploatare, de investitie si de finantare. Astfel apar urmatoarele fluxuri de numerar:
Â· fluxuri de numerar din activitatea de exploatare;
Â· fluxuri de numerar din activitatea de investitii;
Â· fluxuri de numarar din activitatea de finantare.

3.2. METODE DE INTOCMIRE SI PREZENTARE A SITUATIEI FLUXURILOR DE NUMERAR

S-au delimitat doua metode de intocmire si prezentare a situatiei fluxurilor de numerar:metoda directa si metoda indirecta.

3.2.1. METODA DIRECTA

Metoda directa prezinta incasarile si platile aferente exercitiului financiar respectiv, clasificarile pe cele trei tipuri de activitati (de exploatare, de investitii si de finantare). Numerarul cuprinde disponibilitati la vedere. Echivalentele de numerar sunt plasamente pe termen scurt, convertibile usor in marime determinata de lichiditati.
Scopul detinerii echivalentelor de numerar este de a face fata angajamentelor de trezorerie pe termen scurt. O investitie poate fi considerata echivalent de numerar daca are o scadenta sub 3 luni de la data achizitiei.
Imprumuturile bancare sunt considerate a fi activitati de finantare. Cu toate acestea, descoperirile de cont (overdraft) sunt incluse in categoria numerarului si a echivalentului de numerar.
Intreprinderile sunt indrumate sa foloseasca aceasta metoda, deoarece informatiile care se obtin sunt folosite la estimarea fluxurilor viitoare de numerar.

Informatiile pot fi obtinute din inregistrari contabile sau din ajustarea vanzarilor, costului acestora si a altor elemente din contul de profit si pierdere.

3.2.2. METODA INDIRECTA

Metoda indirecta difera de cea directa doar in privinta informatiilor privind fluxurile de numerar din exploatare: profitul din exploatare inainte de impozitare si elemente extraordinare este ajustat cu acele cheltuieli si venituri nemonetare, cu variatia necesarului de fond de rulment si elemente de cheltuieli si venituri care sunt luate in considerare la determinarea fluxurilor de numerar din activitatile de investitii si de finantare.
Desi pare a fi mai complicata decat cea directa, metoda indirecta este preferata de producatori deoarece poate fi obtinuta usor, prin preluarea unor informatii prezentate deja in contul de profit si pierdere si in bilant.

3.3. CLASIFICAREA FLUXURILOR DE NUMERAR

3.3.1. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

Acestea reprezinta un indicator cheie al generarii de numerar pentru alte activitati, cum ar fi rambursarea imprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a intreprinderii, pentru a plati dividendele si a face noi investitii, fara a recurge la surse externe de finantare. Pe baza acestor informatii se vor putea elabora previziuni legate de viitoarele fluxuri de numerar din exploatare.
Fluxurile de trezorerie din exploatare cuprind doua segmente, de incasari si plati:
Â· incasari din vanzarea bunurilor si prestari de servicii;
Â· incasari din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri;
Â· plati privind furnizorii si salariatii;
Â· plati sau resturi de impozite pe profit care nu pot fi identificate pe activitati de investitii sau de finantare;
Â· incasari sau plati ale unei societati de asigurare pentru prime si despagubiri, anuitati si alte beneficii din polite de asigurare.

3.3.2. FLUXURI DE NUMERAR DIN INVESTITII

Acestea arata masura in care cheltuielile efectuate au generat resurse care vor produce venituri in viitor, precum si masura in care intreprinderea isi asigura perenitatea si cresterea. Ele se refera la:
Â· plati efectuate pentru achizitionarea de active corporale si necorporale pe termen lung, precum si efectuate in regie proprie;
Â· incasari din vanzarea de terenuri, cladiri, instalatii, echipamente si active necorporale achizitionate anterior pe termen lung;
Â· plati pentru achizitia de titluri de participatie si de titluri de creanta;
Â· avansuri in numerar si imprumuturi efectuate catre alte parti;
Â· platile in numerar pentru contractele futures, forward si contractele de optiuni ;
Â· incasarile in numerar din contracte futures, forward si contracte de optiuni.

3.3.3. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE FINANTARE

Acestea permit estimarea cererii viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor intreprinderii si se refera la primiri sau rambursari de credite, incasari din emisiuni de titluri, plati pentru rascumpararea titlurilor emise, incasari si plati din contracte de leasing.

Prevederile OMF 94/2001 si ale IAS 7 precizeaza urmatoarele lucruri:
Â· numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere. Putem spune despre un cont bancar ca este un element de numerar sau echivalente de numerar, pentru care intreprinderea va trebui sa instiinteze banca cu cel putin 90 de zile inaintea efectuarii de plati peste disponibilul existent.
Â· echivalentele de numerar sunt investitii financiare pe termen scurt, cu un grad de lichiditate foarte ridicat care sunt usor convertibile in numerar. Acestea sunt detinute pentru a face fata platilor si nu neaparat pentru investitii. Scadenta

acestora ar putea fi mai mica sau cel mult egala cu trei luni de la data achizitiei (IAS7);
Â· modelele de prezentare incluse in OMF 94/2001 sunt orientative,intreprinderile au posibilitatea sa-si construiasca propriul sistem de prezentare si sa aleaga metoda preferata;
Â· OMF 94/2001 nu specifica nimic de fluxurile de numerar rezultate din evenimente extraordinare, IAS 7 le include la activitati de exploatare;
Â· fluxurile de numerar provenit din impozitul pe profit vor fi prezentate separat si clasificate in cadrul activitatilor de exploatare (OMF 94/2001), si IAS 7 recomanda aceeasi prezentare, cu exceptia situatiei in care ele pot fi modificate in mod specific cu activitatile de finantare si investitie;
Â· fluxurile de numerar din dobanzi si dividende se vor prezenta separat, in cadrul urmatoarelor activitati: exploatare, investitii si financiare (IAS 7);
Â· relatia prin care se obtine fluxul de numerar din exploatare, prin metoda indirecta, este:
FNE = PE +/- CN sau VN -; NFRN +/- A unde FNE este fluxul de numerar din exploatare, PE- profit din exploatare, CN sau VN reprezinta cheltuielile nemonetare sau veniturile nemonetare, NFRN -; necesarul de fond de rulment net si A inseamna alte ajustari;
Â· toate fluxurile de numerar trebuie prezentate la valoarea bruta, dar sunt si exceptii, respectiv fluxuri de numerar raportate pe o baza neta, cum ar fi, platile si incasarile in numele clientului cand se refera la activitatile clientului (acceptarea si rambursarea depozitelor la vedere la banci, fonduri detinute de clienti la o societate de investitii, chirii incasate in numele si platite proprietarilor de terenuri si cladiri) sau platite si incasarile pentru elemente cu rulaj rapid, sume mari, scadenta scurta;
Â· fluxurile de numerar provenite din tranzactii efectuate in valuta, inclusiv cele referitoare la o sucursala din strainatate, trebuie inregistrate in moneda de raportare a intreprinderii, prin aplicarea cursului de schimb la data fluxului de numerar (conform IAS 21 â€œefectele variatiei cursurilor de schimb valutarâ€), in acest sens se poate folosi un curs mediu ponderat al perioadei, nu si cel de la data bilantului, pentru sucursalele din strainatate (IAS 7).

3.4. STADIUL NORMARII, ARMONIZARII SI NORMALIZARII CONTABILE IN ROMANIA

Perioada 1999-2000 cu o prelungire pana in 2006, se identifica ca perioada â€œmarii deschideriâ€ a contabilitatii romanesti, in care normele sau standardele internationale de contabilitate editate de asociatii profesionale internationale sau de organismele C.E.E. sub forma unor directive, devine parte a sistemului contabil romanesc. Din punct de vedere legislativ, acest proces obiectiv de compatibilitate completa a contabilitatii romanesti s-a realizat pana acum in doi pasi:
Ã˜ primul pas consta in Ordinul Ministerului Finantelor nr. 403/22.04.1999 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a C.E.E. si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aplicat asupra situatiilor financiare a anului 1999 de un esantion de 12 societati comerciale cotate la Bursa de Valori Bucuresti.
Ã˜ Al doilea pas consta in Ordinul Ministerului Finantelor nr. 94/29.01.2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a C.E.E. si cu Standardele Internationale de Contabilitate care il abroga pe cel precedent, dar care se bazeaza in mare parte pe acesta. Actuala reglementare se aplica incepand cu situatiile financiare ale anului 2000 de un numar mare de intreprinderi: societati comerciale cotate la B.V.B., unele regii autonome, companii si societati nationale, alte intreprinderi de interes national precum si unele categorii specifice de societati ce opereaza pe piata de capital.
Incepand cu execitiul financiar 2006 raman inafara reglementarilor O.M.F. nr. 94/29.01.2001 numai intreprinderile care potrivit legislatiei in vigoare la aceasta data, se vor incadra in categoria societatilor mici si mijlocii. Aceste intreprinderi vor aplica prevederile Legii 82/1991 republicata si ale regulamentului de aplicare a acesteia.

Procesul de armonizare contabila prevazut prin aceste acte normative are in vedere urmatoarele domenii:
Âª completarea fundalului juridic care reglementeaza contabilitatea romaneasca;
Âª reevaluarea si reconsiderarea ariei terminologice utilizata in cadrul contabilitatii;

Âª noua arhitectura a situatiilor financiare;
Âª formularea unei noi judecati de valoare asupra informatiei furnizata de documentele de sinteza contabila.
In ceea ce priveste structura de ansamblu a documentelor de sinteza contabila, denumite de acum sugestiv â€œSituatii financiareâ€, acestea au o noua structura, care ofera informatii mult mai detaliate cu privire la modul de degajare a trezoreriei din principalele activitati ale intreprinderii si cauzele variatiei acesteia, cu privire la actiunile si obligatiunile intreprinderii dar mai ales privind analiza rezultatuluidin exploatare si a principalilor indicatori economico-financiari. Astfel, structura acestora in noul format cuprinde:
1. bilant
2. cont de profit si pierdere
3. situatia modificarilor capitalului propriu
4. situatia fluxurilor de trezorerie
5. politici contabile si note explicative.
Se observa aparitia unei componente noi in cadrul situatiilor financiare, adica â€œSituatia fluxurilor de trezorerieâ€ care se intocmeste potrivit unuia din modelele prevazute de I.A.S. si exemplificate in OMF 94/29.01.2001.

3.5. PREZENTAREA SI DESCRIEREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE

Odata cu cresterea volatilitatii preturilor pe pietele de capital, a aparut si nevoia investitorilor de a se proteja impotriva consecintelor nefavorabile, prin utilizarea de modalitati noi si eficiente de reducere a riscului. Abolirea ratelor fixe de schimb intre dolar si celelalte valute a condus la cresterea riscului de conversie pentru toti participantii de pe piata.
Astfel, in cadrul pietelor de capital au aparut o serie de produse financiare noi, care au cunoscut o mare popularitate, datorita avantajelor pe care le ofera investitorilor. Contractele â€œfuturesâ€ si â€œoptiunileâ€ precum si tranzactiile pe baza de indici bursieri reprezinta produse obisnuite pe pietele financiare actuale. Aceste noi produse se bazeaza pe instrumente financiare traditionale, iar in literatura de specialitate sunt denumite si instrumente financiare derivate.

IASC a trebuit sa tina pasul cu aceste modificari, astfel au fost elaborate doua standarde care detaliaza aspectele de interes contabil si financiar cu privire la instrumentele financiare: IAS 32 â€œInstrumente financiare: prezentare si descriereâ€ si IAS 39 â€œInstrumente financiare: recunoastere si evaluareâ€. Ultimul Standard, IAS 39 a intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2001 si completeaza prevederile IAS 32 in chestiuni despre recunoasterea si evaluarea instrumentelor financiare si acoperirea riscurilor financiare.
Aceste doua standarde trateaza atat investitiile in instrumente financiare proprii cat si cele emise de alte societati.
Instrumentele financiare sunt reprezentate de orice contract ce genereaza simultan un activ financiar pentru o intreprindere si o datorie financiara. Contractele de marfa care dau dreptul de a fi reglate in numerar sau alt instrument financiar vor fi contabilizate ca si instrumente financiare, cu exceptia situatiilor in care au fost destinate aprovizionarii, vanzarii si consumului estimat al unei intreprinderi, iar reglarea se face la vanzare.

3.5.1. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE

3.5.1.1. Clasificarea instrumentelor financiare in primare si derivate

Instrumentele financiare primare sunt: titluri de creanta de debit sau participatie (actiuni sau obligatiuni).
Instrumentele financiare derivate sunt formate din titluri de transfer al riscului intre cele doua parti, pe baza schimbului unui instrument financiar (contracte de optiuni, contracte futures, forward, swap).
Instrumentul derivat este un instrument financiar a carui valoare se modifica in functie de variatiile unei rate specifice a dobanzii, pretul titlurilor, a marfurilor, ratei de schimb valutar sau altui element variabil similar si care se deconteaza la o data stabilita in viitor.

Instrumentul financiar trebuie diferentiat de contractul de baza si considerat ca un instrument derivat daca sunt indeplinite conditiile urmatoare:
- valoarea se modifica in functie de variatiile unei rate specificate a dobanzii, pretul titlurilor, pretul la marfurile ratei de schimb valutar, indicelui preturilor sau indicelui de credit sau unui element similar;
- necesita o investitie neta initiala sau o investitie neta initiala de valoare mica in comparatie cu alte tipuri de contracte ce au o reactie similara la modificarile conditiilor de piata;
- se deconteaza la o data stabilita in viitor.
Daca un instrument financiar e distinct, contractul de baza trebuie si el contabilizat:
Â§ conform acestui standard, IAS 32 daca este un instrument financiar;
Â§ in concordanta cu alte Standarde Internationale de Contabilitate corespunzatoare, daca nu este un instrument financiar.

3.5.1.2. Clasificarea instrumentelor financiare in active financiare si datorii financiare

Activele financiare sunt acele active care reprezinta:
Â§ un drept contractual de a incasa numerar sau orice alte active financiare de la o alta intreprindere;
Â§ un drept contractual de a schimba instrumentele financiare cu o alta intreprindere in conditii potential favorabile;
Â§ un instrument de capital propriu al altei intreprinderi.
Nu sunt considerate active financiare: terenuri, cladiri, instalatii si echipamente, active in locatie, active necorporale, stocuri, cheltuieli in avans.
Datoriile financiare reprezinta obligatiile contractuale:
Ã˜ de a varsa numerar sau alt activ financiar altei intreprinderi;
Ã˜ de a schimba instrumentele financiare cu alta intreprindere, in conditiile care sunt potential favorabile.
O datorie financiara va fi inregistrata si in cazul unei datorii contractuale care va fi achitata printr-un activ financiar sau valori mobiliare.

O intreprindere poate avea o obligatie contractuala pe care o poate stinge fie prin plata cu active financiare, fie prin plata sub forma propriilor titluri de proprietate.
Instrumentele de capital propriu reprezinta participatia reziduala in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor obligatiilor sale. Acestea sunt actiuni ordinare sau preferentiale ce reprezinta partea din capitalurile proprii ale societatii care revine actionarilor.
In acceptiunea IAS capitalurile proprii reprezinta diferenta dintre activele totale si datoriile totale in bilantul intreprinderii.
Atunci cand un instrument financiar nu genereaza obligatia livrarii unui alt activ financiar , numerar sau schimb cu un alt instrument financiar reprezinta element de capitaluri proprii cum ar fi actiunile.
Activele si datoriile monetare sunt acele active si datorii ce urmeaza a fi incasate sau platite in sume de bani determinate sau determinabile.

3.5.1.3. Clasificarea instrumentelor financiare dupa scopul detinerii

Conform IAS 39 exista si o alta clasificare a instrumentelor financiare in functie de scopul detinerii si utilizarii de intreprinderi sau de politica de investitii a acesteia. Astfel, activele sau datoriile financiare pot fi: v instrumente financiare detinute in scopul tranzactionarii si sunt acelea care au fost achizitionate sau produse cu scopul de a genera profit. Activele si datoriile financiare derivate sunt considerate a fi pastrate pentru tranzactionare, daca nu sunt instrumente de acoperire a riscului; v investitiile pastrate pana la scadenta sunt active financiare cu plati fixe sau determinabile si scadenta fixa, pe care o iintreprindere are intentia formarii si posibilitatea de a le pastra pana la scadenta, altele decat imprumuturile si creantele intreprinderii; v imprumuturile si creantele create de intreprindere care sunt active financiare create deintreprindere cu scopul de a furniza bani, marfuri sau servicii;

v unui debitor, altele decat cele a caror intentie este de a fi vandute imediat sau in termen scurt; v active financiare disponibile pentru vanzare, acestea sunt:
Â· imprumuturi si creante generate de intreprindere;
Â· investitiile retinute pana la maturitate;
Â· active financiare detinute pentru tranzactionare.

3.6. RECUNOASTEREA SI EVALUAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE

q Costul amortizat al unui activ sau datorie financiara reprezinta valoarea la care activul financiar sau datoria financiara a fost evaluata la momentul recunoasterii initiale minus rambursarile de capital, + sau - amortizarea cumulata a diferentelor dintre valoarea initiala si valoarea la scadenta si -; orice trecere pe cheltuieli; q Metoda dobanzii efective este o metoda de calculare a amortizarii utilizand rata efectiva a dobanzii aplicata unui activ sau datorie financiara. Rata efectiva a dobanzii este rata la care se ajusteaza exact fluxul preconizat a platilor de numerar viitoare, la valoarea curenta de inregistrare a activului sau pasivului financiar.
Valoarea actualizata = rata dobanzii x fluxurile viitoare de numerar de la data raportarii pana la data reevaluarii. q Costurile de tranzactionare sunt costuri incrementale ce sunt direct atribuibile achizitionarii sau iesirii unui activ sau datorie financiara. q Un angajament ferm inseamna o conventie obligatorie de a schimba o cantitate specificata de resurse la un pret specificat si la o data viitoare specificata. q Anularea recunoasterii este operatiunea de scoatere a unui activ sau datorie financiara din bilantul intreprinderii. q Instrumente de acoperire impotriva riscurilor inseamna un instrument derivat desemnat sau un alt activ financiar sau datorie financiara a carui valoare justa sau fluxuri de numerar se preconizeaza sa compenseze modificarile valorii juste sau a fluxurilor de numerar.

q Instrumente financiare derivate - primele care au aparut la bursa de marfuri din Chicago prin anii `30 sunt contractele â€œforwardâ€ si â€œfuturesâ€.

3.6.1. RECUNOASTEREA INITIALA A UNUI INSTRUMENT FINANCIAR

O intreprindere trebuie sa recunoasca un activ financiar sau o datorie financiara in bilant numai atunci cand aceasta devine parte la prevederile contractuale ale instrumentului.
O intreprindere recunoaste in bilantul sau toate drepturile si obligatiile contractuale rezultand din instrumente derivate ca active sau datorii.
Activele sau datoriile ce vor aparea , ca urmare a unui angajament sau contract de a cumpara bunuri si servicii, nu sunt recunoscute decat atunci cand cel putin una din partile participante la contract va actiona conform obligatiilor contractuale.
Un caz aparte il constituie contractele â€œforwardâ€ care presupun recunoasterea activelor si datoriilor implicate inca de la data angajamentului. In situatia unor contracte â€œfuturesâ€ nu sunt recunoscute activele si datoriile la data angajamentului deoarece intreprinderea nu este inca parte la contract.
Recunoasterea unei achizitionari normale a activelor financiare trebuie sa se faca in functie de data tranzactiei sau la data decontarii. Orice modificare a valorii juste a activului intre data incheierii contractului si data decontarii va fi iinregistrata dupa aceeasi metoda ca si cea utilizata la recunoasterea activului.
Metoda folosita trebuie aplicata pentru fiecare din cele patru categorii de active financiare:
- pastrate in vederea tranzactionarii;
- pastrate pana la data scadentei;
- create in intreprindere;
- disponibile pentru vanzare.
Daca activul a fost inregistrat la cost, modificarea de valoare intre data achizitionarii si data decontarii nu este recunoscuta:

Â· daca activul va fi recunoscut, indiferent de categoria de incadrare:
â€œActiv financiarâ€ = â€œDatorii financiareâ€

Â· pentru investitii pastrate pana la scadenta:
â€œActiv financiarâ€ = â€œRezerve din reevaluareâ€

Â· pentru activele detinute pentru tranzactionare;
â€œActiv financiarâ€ = â€œVenituri din investitii pe termen scurtâ€

3.6.2. ANULAREA RECUNOASTERII UNUI INSTRUMENT FINANCIAR

3.6.2.1. Anularea recunoasterii unui activ financiar

O intreprindere trebuie sa anuleze recunoasterea unui activ financiar sau o componenta a sa atunci cand intreprinderea pierde controlul drepturilor contractuale ce se refera la acel activ. Acest control se poate pierde atunci cand aceasta realizeaza drepturile asupra beneficiilor specificate in contract, drepturile expira iar intreprinderea renunta la aceste drepturi.

3.6.2.2. Anularea recunoasterii unui activ/datorie noua

Acesta se refera la situatiile in care o intreprindere transfera controlul unui intreg activ financiar dar creaza un nou activ financiar. Astfel:
Âª trebuie sa recunoasca un castig sau pierdere rezultate din tranzactie pe baza diferentei dintre incasari si valoarea contabila a activului vandut + valoarea justa a oricarei noi obligatiuni financiare -; valoarea justa a oricarui nou activ financiar +/- orice ajustare;

Âª inregistrarea cedarii creantelor si a titlurilor drept garantie;
% = â€œCreanteâ€â€œBancaâ€â€œPierderi din creanteâ€

Âª inregistrarea primirii creantelor si a titlurilor drept garantie.
â€œCreanteâ€ = % â€œBancaâ€ â€œCastig din creanteâ€

3.6.2.3. Anularea recunoasterii unei datorii financiare

Aceasta presupune scoaterea din bilantul unei intreprinderi a unei datorii financiare numai atunci cand aceasta este stinsa, adica atunci cand obligatia specificata in contract este anulata, descarcata sau expirata.

3.6.3. EVALUAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE

Evaluarea initiala se face atunci cand un activ financiar sau o datorie financiara este initial recunoscuta si trebuie evaluat costul sau. Costurile de tranzactionare sunt incluse in evaluarea initiala a tuturor activelor sau datoriilor financiare.
Evaluarea ulterioara a activului financiar se face dupa recunoasterea initiala, prin evaluarea activelor financiare la valoarea lor justa.
Urmatoarele categorii de active financiare sunt evaluate diferit (la valoarea nominala):
Â§ imprumuturi si creante create de intreprindere si care nu sunt pastrate in scopul tranzactionarii;
Â§ investitii pastrate pana la scadenta;
Â§ toate activele financiare ce nu au un pret cotat pe o piata financiara si a caror valoare justa nu poate fi evaluata credibil.

Nu sunt recunoscute ca active financiare pastrate pana la scadenta urmatoarele:
Â· vanzari efectuate suficient de aproape de data scadentei sau de data de exercitare a optiunii de vanzare;
Â· vanzari efectuate dupa ce intreprinderea a incasat deja principalul tuturor activelor financiare prin plati sau plati in avans esalonate;
Â· vanzari efectuate datorita unui eveniment izolat ce nu poate fi controlat de catre intreprindere, care este irepetabil si care nu a putut fi anticipat de catre intreprindere.
O intreprindere nu prezinta capacitatea de a pastra pana la scadenta o investitie intr-un activ financiar cu scadenta fixa, daca sunt indeplinite oricare din urmatoarele conditii:
Ã˜ nu are resurse financiare disponibile pentru a continua finantarea investitiei pana la maturitate;
Ã˜ este subiect al unei restrictii legale existente sau ce ar putea impiedica intentia de a pastra activul financiar pana la scadenta.
Evaluarea ulterioara a obligatiilor financiare se realizeaza dupa recunoasterea initiala . Dupa aceasta recunoastere initiala, intreprinderea trebuie sa evalueze datoriile pentru tranzactionare si instrumentele derivate ce sunt datorii la valoarea justa.
Valoarea justa a unui instrument financiar poate fi evaluata credibil, daca: v probabilitatile diferitelor estimari din cadrul intervalului pot fi rezonabil evaluate si utilizate in estimarea valorii juste; v estimari rezonabile ale valorii juste ce nu sunt semnificative pentru instrumentul respectiv.
Tehnicile de evaluare trebuie sa incorporeze ipotezele pe care participantii pe piata le vor utiliza asupra ratei platilor anticipate, a ratelor pierderilor din credite, ratelor dobanzii si discountului.

CAPITOLUL IV
TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE

Tabloul Fluxurilor de Trezorerie este situatia ce permite urmarirea si interpretarea evolutiei pozitiei financiare a intreprinderii. Este singurul care permite prezentarea provenientei resurselor intreprinderii si utilizarea lor.
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie este un document de sinteza de sine statator care explica variatia trezoreriei asa cum contul de profit si pierdere explica formarea rezultatului.
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie caracterizeaza situatia financiara a agentului economic sub aspectul solvabilitatii si a riscului de faliment.
Tabloul Fluxurilor de Trezorerie s-a dezvoltat ca teorie si ca practica in ultimul deceniu, crescand ca si importanta, impunandu-se in fata tablourilor bazate pe fluxuri de fonduri, datorita neajunsurilor acestora din urma si a schimbarii conjuncturii economice care a facut mai complexe cererile utilizatorilor situatiilor financiare, mai ales ale analistilor financiari.
In vederea determinarii Tabloului Fluxurilor de Trezorerie la S.C. ROMBAT S.A., tablou intocmit conform OMFP nr. 306/2002, prezentam principalele rezultate financiare:

NRCRT. DENUMIREA INDICATORILOR EXERCITIUL FINANCIAR VARIATIA
Precedent Incheiat
1. Venituri din vanzarea marfurilor 7.803.649 19.153.081 11.349.432
2. Productia vanduta 475.134.208 547.892.163 72.757.955
3. Cifra de afaceri 482.937.857 567.045.244 84.107.387
4. Venituri din productia stocata - - 5. Venituri din productia imobilizata - - 6. Productia exercitiului - - 7. Venituri din subventii de exploatare - - 8. Alte venituri din exploatare 1.943.399 4.692.552 2.749.153
9. Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare - - 10. VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 484.881.256 571.737.796 86.856.540
11. Cheltuieli privind marfurile 6.536.925 23.715.001 17.178.076
12. Cheltuieli cu materii prime 245.294.139 253.874.425 8.580.286
13. Cheltuieli cu materiale consumabile - - 14. Cheltuieli cu energia si apa 16.992.975 22.568.990 5.576.015
15. Alte cheltuieli materiale 3.231.500 2.908.847 -322.653
16. CHELTUIELI MATERIALE - TOTAL 265.518.614 279.352.262 13.833.648
17. Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti 32.587.511 52.733.333 20.145.822
18. Cheltuieli cu impozite si taxe si varsaminte asimilate 3.436.402 2.523.192 -913.210
19. Cheltuieli cu remuneratiile personalului 52.130.920 47.601.658 -4.529.262
20. Cheltuieli privind asigurarea si protectia sociala 20.113.487 16.505.236 -3.608.251
21. CHELTUIELI CU PERSONALUL - TOTAL 72.244.407 64.106.894 -8.137.513
22. Alte cheltuieli de exploatare 37.985.559 57.710.887 19.725.328
23. Cheltuieli cu amortizarile 11.756.961 13.039.359 1.282.398
24. CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE - TOTAL 430.066.379 493.180.928 63.114.549
25. REZULTATUL DIN EXPLOATARE - PROFIT 54.814.877 78.556.868 23.741.991
26. Venituri din titluri de plasament 98.800 - -98.800
27. Venituri din diferente de curs - - 28. Venituri din dobanzi 94.095 136.456 42.361
29. Alte venituri financiare 2.858.471 1.038.156 -1.820.315
30. Venituri din provizioane - - 31. VENITURI FINANCIARE -TOTAL 3.051.366 1.174.612 -1.876.754
32. Pierderi din creante legate de participatie - - 33. Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate - - 34. Cheltuieli din diferente de curs valutar - - 35. Cheltuieli privind dobanzile 8.029.655 6.253.400 -1.776.255
36. Alte cheltuieli financiare 3.829.265 4.362.630 533.365
37. Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 57.761 - -57.761
38. CHELTUIELI FINANCIARE -TOTAL 11.916.681 10.616.030 -1.300.651
39. REZULTATUL FINANCIAR PIERDERE 8.865.315 9.441.418 576.103
40. REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI
41. PROFIT 54.814.877 78.556.868 23.741.991
42. PIERDERE 8.865.315 9.441.418 576.103
43. VENITURI EXCEPTIONALE -;TOTAL - - 44. CHELTUIELI EXCEPTIONALE TOTAL - - 45. REZULTATUL EXCEPTIONAL - - 46. VENITURI TOTALE 487.932.622 572.912.408 84.979.786
47. CHELTUIELI TOTALE 441.983.060 503.796.958 61.813.898
48. REZULTATUL BRUT AL EXERCUTIULUI -; PROFIT 45.983.060 69.115.450 23.165.888
49. IMPOZITUL PE PROFIT 16.480.008 33.340.126 16.860.118
50. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI - PROFIT 29.469.554 35.775.324 6.305.770

Modalitatea de evidentiere a fluxurilor de numerar la S.C. ROMBAT S.A. BISTRITA este prezentata in Tabloul Fluxurilor de Trezorerie din activitatea de exploatare, astfel:

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE PE ANUL 2002

TIP CORELATIE INDICATORI NR.RD REALIZAT 2002
+ CIFRA DE AFACERI 1. 567.045.244
+ PRODUCTIA STOCATA 2.
+ PRODUCTIA IMOBILIZATA 3.
+ SUBVENTII DE EXPLOATARE 4.
+ ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE SI PROVIZIOANE 5. 4.692.552
= TOTAL VENITURI EXPLOATARE 6. 571.737.796
- CHELTUIELI PRIVIND MARFURILE, MATERIILE PRIME SI MATERIALELE CONSUMABILE 7. 277.589.426
- ENERGIE 8. 22.568.990
- SALARII DIRECTE 9. 47.601.658
- ALTE CHELTUIELI DIRECTE 10. 5.131.675
- TOTAL CHELTUIELI VARIABILE 11. 352.891.749
= MARJA BRUTA 12. 218.846.047
IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE 13. 64.106.894
CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA 14. 2.523.192
AMORTIZARI SI PROVIZIOANE 15. 13.039.359
ALTE CHELTUIELI FIXE 16. 57.710.887
- TOTAL CHELTUIELI FIXE 17. 137.380.332
= REZULTAT DIN EXPLOATARE 18. 78.556.868
VENITURI FINANCIARE 19. 1.174.612
CHELTUIELI FINANCIARE 20. 10.616.030
+ REZULTATUL FINANCIAR 21. -9.441.418
VENITURI EXCEPTIONALE 22. CHELTUIELI EXCEPTIONALE 23. + REZULTATUL EXCEPTIONAL 24. REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI 25. 69.115.450
IMPOZITUL PE PROFIT 26. 33.340.126
+ REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 27. 35.775.324
+ PROFIT 28. 35.775.324
+ AMORTIZAREA INCLUSA IN COSTURI 29. 13.039.359
- VARIATIA STOCURILOR 30. - 5.377.991
- VARIATIA CREANTELOR 31. 23.600.262
+ VARIATIA FURNIZORILOR 32. -2.835.385
- VARIATIA ALTOR ELEMENTE DE ACTIV 33. + VARIATIA ALTOR PASIVE 34. = FLUX DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE (A) 35. 27.757.027
+ SUME DIN VANZAREA ACTIVELOR SI MIJLOACELOR FIXE 36. 72.757.955
- ACHIZITIONAREA DE IMOBILIZARI CORPORALE 37. 72.390.862
- CHELTUIELI PENTRU IMOBILIZARI CORPORALE SI NECORPORALE EXECUTATE IN REGIE PROPRIE 38. 230.616
= FLUX DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE INVESTITII (B) 39. 136.477
+ VARIATIA IMPRUMUTURILOR, DIN CARE: 40. 19.461.772
+ Creante pe termen scurt de primit 41. 464.207
- Restituiri de creante pe termen scurt 42. 4.424.039
+ Creante pe termen mediu si lung de primit 43. - Restituiri de creante pe termen mediu si lung 44. + Subventii primite pentru investitii 45. + Dividende de platit 46. 23.421.604
= FLUX DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA FINANCIARA (C) 47. 19.461.772
+ DISP. BAN. LA INCEPUTUL PERIOADEI 48. 17.997.138
= FLUX DE NUMERAR NET (A+B+C) 49. 47.355.276
= DISPONIBILITATI BANESTI LA SFARSITUL PERIOADEI 50. 34.916.904

CAPITOLUL V
CONCLUZII SI PROPUNERI

CONCLUZII:
Un aspect important si cu adanci implicatii in functionarea unei economii nationalesi a componentelorsale, unitatile economice, este cadrul economico-legislativ existent si modificarea acestuia determinata de legiuitor. Din punct de vedere legislativ exista in principal doua probleme esentiale de care se lovesc societatile comerciale:
Â§ existenta unor regelementari in unele cazuri neclare sau care lasa locul unor interpretari;
Â§ aparitia unor modificari fiscale relativ dese care afecteaza respectarea unui plan de afaceri pe termen lung.
Aceste modificari s-au datorat si faptului ca se cautau modalitati de corectare a unor dificultati sau inechitati economice, prin disparitia carora se asteapta o legislatie mai putin schimbatoare.
Din punct de vedere economic etapa de tranzitie pe care o parcurge economia nationala cu dificultatile sale: inflatie, somaj, deficit bugetar, blocaj financiar, afecteaza direct sau indirect activitatea tuturor unitatilor economice din Romania.
In prezenta lucrare am detaliat si analizat contabilitatea decontarilor in numerar si in conturi la banci la S.C. ROMBAT S.A., analiza activitatii si urmarirea modului de organizare si conducere a contabilitatii acesteia.
Intreprinderea s-a infiintat in anul 1990 si are ca principal obiect de activitate producerea de acumulatoare electrice, acide cu placi de plumb pentru pornire autovehicule si pentru tractiune electrica.
Este o societate comerciala cu capital privat avand o evolutie constant ascendenta.

Conform Directivei a IV-a Europene, S.C, ROMBAT S.A. este considerata o intreprindere mare, iar conform cifrei de afaceri si numarului de angajati nu este considerata o microintreprindere.
Respecta Legea Contabilitatii nr. 82/91, Regulamentul de aplicare al acestuia, Planul de conturi general si Normele de utilizare a acestuia.
Este o societate platitoare de impozit pe profit si de TVA.
Departamentul de conducere efectueaza analize riguroase de rentabilitate si cauta solutii pentru cresterea eficientei.
Toate investitiile la S.C. ROMBAT S.A. s-au facut din resurse proprii alocandu-se cel putin 50% din profitul net pentru dezvoltare. Majoritatea investitiilor au fost in echipamente de protectie care au contribuit la cresterea calitatii, a productivitatii si la reducerea costurilor.
A avut o evolutie ascendenta de la valoarea capitalurilor in anul 2001 de 29.745.925 mii lei pana la 40.290.232 mii lei in anul 2002.
Pentru toate autovehiculele apartinand firmei s-au incheiat asigurari pentru toate riscurile.
Firma are in dotare sisteme de calcul moderne si performante. Beneficiaza de un sistem de programe informatice bine pus la punct si care ajuta personalul departamentului financiar-contabil in conducerea evidentei contabile si intocmirea jurnalelor si situatiilor contabile.
Aplicarea normelor metodologice privind organizarea contabilitatii revine biroului financiar-contabil.
O societate care incheie exercitiul financiar cu profit, nu are intotdeauna o trezorerie pozitiva (disponibilitati in casa si la banca), datorita decalajului intre inregistrarea in contabilitatea financiara a veniturilor si a cheltuielilor, precum si a decalajului intre scadenta incasarilor si platilor. Acest decalaj poate fi hotarator pentru soarta financiara a societatii comerciale, indiferent de forma de organizare a societatii si de forma de organizare a societatii si de forma de contabilitate aplicata.
La societatea comerciala S.C. ROMBAT S.A., operatiunile de incasari si plati se efectueaza cu respectarea regulamentului operatiunilor de casa, a regulamentelor emise de Banca Nationala a Romaniei.
Societatea nu are contractate imprumuturi pe termen lung, doar credite pe termen scurt pentru achizitionarea de mijloace fixe. Pentru aceste finantari

societatea este platitoare de dobanzi, care au efecte negative asupra rezultatului financiar.
Societatea promoveaza politica de asigurare permanenta a lichiditatilor necesare, prin accelerarea vitezei de incasare a facturilor, cresterea volumului de vanzari.
Societatea face plati si incasari in numerar si in conturi la banci, folosind ca instrumente de decontare: cecul, cambia, biletul la ordin, trata, mandatul si warantul.
La S.C. ROMBAT S.A. evidenta avansului de trezorerie se tine pe calculator, astfel se pot urmari in permanenta avansurile acordate salariatilor, justificarea acestora si neacordarea unui alt avans fara justificarea celui anterior.

PROPUNERI:
Marirea vitezei de rotatie a stocurilor ;
Efectuarea de studii de piata pentru a afla opinia cumparatorilor legate de produsele distribuite de S.C. ROMBAT S.A. si cele cerute de piata;
Contractarea unor noi furnizori si incheierea de contracte de distributie a unor produse cu viteza de rotatie a stocurilor cat mai mare;
Diversificarea activitatii desfasurate;
Deschiderea mai multor filiale in tara si in strainatate.

Nume:
E-mail:
Web:

ContaCont.ro - Contabilitate si conturi

Monografia decontarilor in numerar si prin conturi la banci

Cuvinte cheie